Terapia la domiciliu vs. terapia in centru
Ian 11 2016

Terapia la domiciliu vs. terapia in centru

Multi dintre parinti se intreaba unde este mai bine sa inceapa terapia cu copilul. La domiciliu sau intr-un centru specializat?

In ambele variante, cea mai importanta parte o reprezinta calitatea implementarii programelor de lucru. Insa, lucrand atat la domiciliu, cat si in centru, am constatat diferente, pe care dorim sa vi le impartasim.

IMG_9965 (1)

Asadar, ce tip de terapie este mai eficienta?

Lucrand in calitate de terapeut la centru am sesizat beneficii semnificative. In centru, mediul este creat astfel incat o sesiune de lucru sa se poata derula cat mai eficient – evaluarea continua a recompenselor si descoperirea de noi activitati si jucarii interesante, asezarea corespunzatoare a stimulilor si recompenselor, astfel incat copilul sa fie motivat sa le ceara si sa-si dezvolte limbajul independent si spontan. 

De asemenea, in cadrul centrului, copiii descopera jocuri pe care nu le au acasa, ceea ce faciliteaza cooperarea cu terapeutul si creste motivatia de a invata. Fie ca vorbim de o jucarie pentru dezvoltarea motricitatii fine, fie ca este o simpla masina sau papusa, copilul este interesat de ceea ce este nou.

  • Mediul

Mediul in care copilul invata este foarte important. Un program la domiciliu ii permite copilului sa invete intr-un mediu fara distractori. Din pacate, acest lucru nu se intampla si la gradinita sau la scoala. Un copil cu TSA are nevoie sa fie expus la medii cu diversi distractori, zgomote, obiecte colorate, oameni noi, astfel incat acesta sa poata invata sa filtreze informatia si sa ramana concentrat in sarcina, sa reactioneze bine la schimbarile de mediu, sa coopereze cu persoanele din jur. Intr-un centru de terapie acest lucru este posibil si facil. Daca reusiti si acasa sa ii creati copilului un astfel de mediu, este minunat; insa nu uitati, camerele de lucru ar trebui schimbate periodic, la fel si materialele didactice. Acest lucru este mai greu realizabil acasa.

  • Trainingul terapeutilor si supervizarea

Din pacate, terapia la domiciliu nu ii permite unui supervizor sa fie in permanenta acolo, pentru a putea ghida terapeutii in cazul aparitiei unor comportamente negative ale copilului. In majoritatea centrelor de terapie exista in permanenta un supervizor care se asigura ca terapia decurge asa cum trebuie si care poate ajuta terapeutii sa intervina asupra comportamentelor problema, chiar in momentul in care acestea apar, si nu doar in cadrul sedintei de supervizare, realizata lunar sau bilunar.

De asemenea, fiecare terapeut lucreaza cu un numar mai mare de copii, experienta si supervizarea continua asigurand un nivel mult mai inalt de abilitati si profesionalism.

  • Generalizarea abilitatilor

Terapia desfasurata in centru va permite copilului sa generalizeze abilitatile cu mai multi terapeuti, in medii diferite si cu o varietate de materiale de lucru. Aceasta este o parte a terapiei esentiala pentru succes.

O abilitate ce nu poate fi generalizata, nu il va ajuta pe copil. In momentul in care copilul poate generaliza abilitatile in mai multe medii, cu diferiti terapeuti si cu materiale didactice variate, putem afirma faptul ca acestea sunt masterate si functionale.

De exemplu, cand un copil ii raspunde doar terapeutului sau doar in camera de lucru la intrebarile sociale, insa informatia nu poate fi reprodusa in alte medii, programul nu este inca generalizat. Acest lucru nu semnifica faptul ca terapia la domiciliu nu este utila sau ca nu ofera rezultate bune, insa procesul de generalizare, atat de necesar copilului, este un pas dificil de realizat.

Cand alegeti pentru copil sa urmeze terapia la centru, asigurati-va de faptul ca el va lucra in camere diferite, cu diferiti terapeuti si cu o gama larga de materiale. Incercati sa faceti acelasi lucru si in terapia desfasurata acasa.

  • Abilitatile sociale

Unul dintre cele mai importante aspecte ale lucrului intr-un centru de terapie il reprezinta posibilitatile de interactiune si de socializare cu alti copii. Acestia se pot juca sau lucra impreuna cu alti copii, oferindu-le posibilitatea dezvoltarii unor abilitati sociale importante. Acesta este pasul intermediar, ce face trecerea de la terapia 1:1 (copil-terapeut) la gradinita. Multi parinti isi exprima ingrijorarea cu privire la comportamentele negative ale propriilor copii asupra partenerilor de joaca sau colegilor de gradinita.

Astfel, la centru, trecerea se face treptat, de la interactiunea cu terapeutul, la cea cu unul sau doi copii, cu activitati simple, conduse de catre adult. Copiii invata sa ofere sau sa ceara jucarii, sa colaboreze intr-un joc, sa raspunda intrebarilor sau solicitarilor altui copil, sa astepte si sa puna intrebari celuilalt.

In cadrul unui centru, copiii sunt coordonati de catre un specialist, astfel incat comportamentele problema sa poata fi mai intai diminuate, pentru ca ulterior sa dispara.

In cazul terapiei la domiciliu, acest target poate fi atins cu dificultate. Ceea ce putem face este sa chemam rude sau prieteni ai copilului pentru a se juca impreuna cu acesta sau sa includem copilul in grupuri de socializare si terapie

Sursa: http://atca.ro/terapia-la-domiciliu-vs-terapia-in-centru/

Andra Tabara

Psiholog, Consultant ABA

Lasa un raspuns

Adresa de email nu va fi publicata pe site.

Realizat si optimizat de ScopTop