Diagnosticul timpuriu al autismului
Ian 05 2016

Diagnosticul timpuriu al autismului

Diagnosticarea precoce a autismului și terapia inceputa la timp sunt cheia dezvoltarii optime pentru copiii cu autism, imbunatatindu-se astfel capacitatea generala a copilului de a functiona. De multe ori, parintii sunt primii care observa dificultati in dezvoltarea copilului lor, inca de la nastere, precum: lipsa reactiei la persoane sau jucarii, fixarea privirii pe un singur obiect o perioada indelungata de timp, manifestarea unor comportamente repetitive, lipsa zambetului, prezenta unei hipersensibilitati la sunete, unele dintre ele provocand crize de plans lungi, lipsa raspunsului la instructiuni simple (”hai la mama!”, ”vino la mine!”) etc. Atunci este momentul in care sunt constatate de catre parinti multiple diferente in dezvoltarea propriului copil comparativ cu altii, de aceeasi varsta. Pe parcursul acestui articol, vom vedea ce trebuie sa facem atunci cand ”ceva nu merge”.

11

Diagnosticarea precoce (inainte de 2 ani) este pe cat de importanta, pe atat de dificil de realizat. In aceasta perioada de crestere, dezvoltarea normala a copiilor difera foarte mult de la unul la altul, unii fiind distanti si neafectuosi, altii foarte sociabili, ori foarte retrasi. Sunt unii copii care par a se dezvolta normal insa, in primii ani de dezvoltare regreseaza, iar altii dobandesc foarte putine achizitii. Datorita faptului ca oamenii de stiinta au demonstrat ca perioada maxima de dezvoltare a creierului uman se afla undeva intre 0 si 3 ani, iar in intervalul de varsta 3-4 ani se matureaza neocortexul, se poate deduce si de aici importanta deosebita pe care diagnosticarea precoce si interventia timpurie o poate avea in dezvoltarea copilului cu autism.

Persoanele abilitate in depistarea precoce a autismului sunt medicul de familie, medicul pediatru, psihiatrul, logopedul, psihologul, analistii comportamentali, terapeuții ocupationali, cadrele didactice. Indicat este ca, in momentul in care sunt vizibile diferente in dezvoltarea copilului comparativ cu alti copii, parintele sa se adreseze medicului de familie. Acesta va utiliza screening-ul (instrument cu rol in evaluarea abilitatilor si functionarii sociale a copiilor http://www.helpautism.ro/autism/criteri-de-diagnostic-si-instrumente-pentru-diagnosticul-copiilor-cu-autism ) pentru o mai buna depistare a intarzierilor in dezvoltare. In cazul in care sunt inregistrate comportamente specifice tulburarilor din spectrul autist, medicul de familie va directiona parintele catre medicul psihiatru care va pune diagnosticul final. Pe langa aceste chestionare, specialistii folosesc si alte mijloace orientative specifice de analiza care pot confirma detalii suplimentare despre dezvoltarea unui copil, precum: istoricul medical al copilului, ghiduri de diagnostic pentru autism, chestionare despre comportament, teste de evaluare a dezvoltarii inteligentei, teste de evaluare a intarzierii in dezvoltarea copilului, observatii clinice, evaluari somatice, examene de laborator etc. Diagnosticul de autism este pus insa doar de medicul psihiatru specialist. Pentru siguranta copilului si viitorului familiei este recomandabil ca, atunci cand simptomele pun semne de intrebare, chiar daca aplicarea screeningului nu a dat rezultate de risc in dezvoltare, sa se apeleze direct la medicul specialist, el fiind cel abilitat sa puna diagnosticul corect.

Dupa obtinerea diagnosticului medical propriu-zis, parintii trebuie sa consulte un psiholog, specializat in aplicarea testelor ADOS (Autism Disorder Observation Schedule http://www.helpautism.ro/terapie/testul-international-ados ), ADI-R (Autism Diagnostic Interview Revised http://www.helpautism.ro/terapie/testul-international-adi-r ), Carolina, alaturi de care sa conceapa planul de interventie adecvat copilului lor, in asa fel incat, din acel moment, sa se porneasca spre un nou drum, cel al recuperarii.

22

Semnele timpurii care ar putea determina parintii sa se adreseze unui specialist sunt:

  1. absenta zambetului sau altor expresii ale bucuriei pana in jurul varstei de 6 luni si dupa aceasta varsta;
  2. copilul nu impartaseste bucuria sau alte experiente pana la 9 luni;
  3. absenta ganguritului pana la 12 luni;
  4. copilul nu arata cu degetul, nu face cu mana pana la varsta de 12 luni;
  5. foloseste mana altei persoane ca instrument pentru a obtine ceva;
  6. este interesat foarte mult de anumite jucarii sau actiuni cu obiecte specific;
  7. miscari sau pozitii ale corpului care se repeta intr-un mod neobisnuit;
  8. nu raspunde la interactiunea cu parintii si este calmat cu greu cand plange;
  9. absenta cuvintelor pana la 16 luni;
  10. absenta frazelor cu sens din doua cuvinte (cu exceptia imitatiei sau repetitiei) pana la 24 de luni;
  11. orice pierdere a vorbirii, ganguritului sau abilitatilor sociale prezenta la orice varsta.

Diagnosticarea precoce si interventia terapeutica timpurie are beneficii asupra intregii dezvoltari a copilului, oprind instalarea de noi simptome si reducerea celor existente. Pe termen lung, datorita interventiei timpurii, parintii ar putea reduce timp, costuri si personal specializat in ceea ce priveste evolutia armonioasa a propriului copil. De asemenea, prin intermediul diagnosticarii precoce si a interventiei terapeutice timpurii se pot reduce comportamentele problema, imbunatati rezultatele scolare, integrarea copilului in societate si dobandirea de catre acesta a unui stil de viata independent.

Incepand din anul 2013, Asociaţia Help Autism organizeaza Programul National Gratuit de Diagnostic Precoce si Evaluare Psihologica ce are ca scop evaluarea copiilor cu varsta cuprinsă intre 1 si 4 an care sunt suspecti de intrzieri in dezvoltare neuropsihica si de limbaj, in scopul diagnosticarii precoce si interventiei terapeutice timpurii, singura sansa a copiilor cu tulburari din spectrul autist la recuperare si integrare in societate. (mai multe detalii aici http://www.helpautism.ro/proiecte/programul-national-gratuit-de-diagnostic-precoce-si-evaluare-psihologica ).

Lasa un raspuns